Locuri de munca, interviuri, bla bla bla

Cei care ati mers pe la interviuri de angajare, stiti cum sta treaba: vorbesti cu individul / individa de la HR vreo jumatate de ora, dupa care-ti spune cu zambetul pana la urechi: va sunam noi.

Dupa ce trec vreo doua saptamani, nici nu te mai gandesti la interviul respectiv, nu-ti mai faci nici o speranta ca te-ar suna.
Mi se pare al dracului de prost gust faptul ca ei nu te suna decat daca se hotarasc sa te angajeze. Consider corect ca si atunci cand nu te vor, sa-ti dea un apel sa-ti zica “ba prostule, cauta in alta parte”.

Astea fiind spuse, iata ce-am patit eu ieri.

Tocmai imi facusem bagajul, il cladisem in masina si ma hotarasem sa pun Iasul in retrovizoare. Mi-am zis ca am terminat cu el, ca fac o halta prin Botosani dupa care ma indrept spre orizonturi mai largi.
In drum spre Botosani primesc un telefon de la o firma la care depusesem un CV si sustinusem un interviu acum vreo 3 luni. Dupa Paste.
Oamenii au inceput cu “Buna ziua, dn-ul cutare… ati fost la un interviu la noi, etc”. De parca fusesem ieri.

Am revenit azi in Iasi, am vorbit cu HR-ul si s-a hotarat ca incep luni o saptamana de proba, dupa care se hotarasc ei daca-i definitiv sau nu. Apropo de perioadele de proba… mi se par senzationale. De ce? Pentru ca perioada asta de “training” in general nu are nici un fel de legatura si relevanta cu job-ul in sine. E sublim sa vezi omuleti corporatisti care misuna pe langa tine si ridica-n slavi firma, compania (sau mai nou “corporatia”) voind  sa para cool si “open-minded”, folosind 3 cuvinte in engleza stricata si 2 in romana.

Duminica imi indes iar cateva genti in portbagaj si pornesc spre orasul celor sapte coline. M-am cam plictisit de Iasi, dar poate-poate iese ceva.

Va tin la curent.

Apropo… zilele astea e posibil sa o las mai moale cu blogul, ca fur wireless de la un vecin si merge prost al dracului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *