sare

Sarea din bucate

Vad ca a urcat puternic in sondaj sarea. Amatorii de covrigei, biscuitei uscati, saratele, sticsuri si saleuri n-au suportat gandul ca dulcegarosii au dat mai multe click-uri si s-au repezit sa spuna lumii intregi ca ei adora de fapt sarea. Bine, fie. Toti avem defectele noastre.

Luati loc, sa stam putin de vorba. Da, stiu, sunteti multi, mai stati si in picioare, e si o cutie acolo in colt, asezati-va si pe ea. Of, bine, luati si scaunul meu, numai stati si ascultati.

Sarea, nu e diavolul, cunoscut pe acest site si sub numele de zahar. Dar e sora lui clar. E unul dintre alimentele care produce in organism exclusiv acizi, prin ardere. Asta in ideea in care noi ne straduim sa ne mentinem corpul alcalin, intr-o proportie cat mai mare. Asta facem aici, in caz ca nu v-ati prins pana acum. Controlam prin alimentatie, si obiceiuri bune de-a manca, alcalinitatea sangelui si toate beneficiile care vin de aici.

Pentru un om sanatos, sarea de bucatarie ar trebui eliminata complet, ca adaos la masa. Ea exista oricum in multe alimente deja, iar daca mai vorbim si de cineva cu afectiuni, atunci clar trebuie ales mai atent ce punem in farfure. Cum, o sa ma intrebati? Cum sa nu pun sare peste painea cu unt? Cum sa nu prafuiesc cu saratimea alba rosiile coapte, inainte de-a musca din ele? Cum sa renunt la semintele sarate? Cum sa nu mai torn sare in supa, ca si cum doar asta i-ar putea da savoare si nimic altceva?

Doar am citit cu totii, sau am auzit macar in treacat, povestea sarii din bucate fara de care fata imparatului nu s-ar fi descurcat in viata.

Ei… flash news, aia era doar o poveste. Se poate fara sare, exact asa cum se poate fara orice pana la urma. Depinde la ce vrei sa renunti, de ce, pentru cat timp si mai ales cata vointa ai. Uite ca uitam sa va spun, unde se duce ea, sarea, odata ajunsa in organism. Unde credeati? Se fixeaza, cel putin o parte din ea, pe peretii celulelor ce alcatuiesc tesuturile. Noi bem apa, si tot bem, tocmai ca sa alungam senzatia de sete provocata de sare, care by the way, ridica la fileu si senzatia de foame, aviz amatorilor. Dar in felul acesta nu reusim sa spalam organismul sau sa o diluam.

Din cele 15-20 de grame de sare pe care le inghitim mod constant prin alimentele consumate, rinichii nu elimina decat 5-7 grame. Asa se explica de ce oamenii care mananca sarat transpira anormal si suporta foarte greu caldura. O sa-mi spuneti, dar mie nu mi se intampla asta. Eu mananc sare pe paine si ma simt perfect. Din pacate nu o sa fie asa pentru mult timp. Corpul este pur si simplu incapabil sa elimine toata sarea pe care noi o bagam in el.

Daca nu se poate si nu se poate, alegeti macar de pe rafturi, sarea de mare. Dintre toate sarurile ea contine cele mai mici cantitati de bromuri, ioduri si saruri de magneziu. Sarea marina are in compozitie aproximativ 100 de elemente, pe cand cea de bucatarie contine numai doua, iar unul dintre ele, clorul, este o adevarata otrava.

Iar ca sa revin la renuntarea completa la ea va propun doua variante. Ori taiati raul de la radacina si de azi, nu mai sarati nimic, dar includeti in dieta doar alimente care va plac tare si in principiu stati departe si de dulciuri o vreme. Ca sa nu va inclinati singuri balanta spre pofte sarate.

Ori, reduceti treptat cantitatile, zi de zi, cu fiecare lucru pe care il mancati. Baby steps, dar steps.

Daca ajungeti sa mancati sanatos, bazat pe fructe si legume, negatite in principiu, nevoia de sare din alimentatie va disparea pur si simplu. Va promit. Si daca e nevoie, imi pun si un halat alb de doctor, ca vad ca oamenii doar la asta reactioneaza si va spun acelasi lucru pe un ton de sus, asa. E greu, ca orice inceput, n-o sa va mint, dar eu care mancam din cand in cand si cate-o bucatica din traditionala paine cu sare, doar de pofta saratimii sale, am ajuns acum sa nu pun sare mai deloc, pe aproape nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *